Vama Veche

Poalele partiei Sorica (Azuga :x)

Light decorations in Piatra Neamt

Roman

Strada lapusneanu (Iasi)

Casa Vanatorului(Iasi)

Urme de nisip

Dragostea adevărată nu este decât o îmbrăţişare de trupuri pe marginea mării. Valurile vin mereu, nisipul dispare încet de sub tălpile îndrăgostiţilor, picioarele se afundă tot mai mult, siluetele îmbrăţişate se fac tot mai mici, dar valurile nu reuşesc să sfarme echilibrul iubirii verticale.

Îmbătrânim cu picioarele în nisipul ud… Din ce în ce mai mici, cu inimile mari. Tot mai goi, dar plini de viaţă.

Când valurile ne vor acoperi vom deveni scoici ce vor aduce zîmbet pe chipul unui copil. Însă valurile ne vor nisip. Şi vom fi nisip. Nisipul din care se va construi un castel, nisipul lipit pe trupul altor îndrăgostiţi…

Si toamna,iubite

Şi toamna iubite,
s-a dus pe coclauri
departe de mine
de tine
de lauri
şi uite că vine
aproape străină
şi ultima iarnă
de dragoste plină...

Coboară din munte
cu oile toate
zăpezile uite
sunt gata să îngroape
cărările care
te aduc către casă
la ultima nuntă
cu moartea
mireasă...

Sarutul

In sarutul diminetii
Am simtit din nou racoare
Si un strop din palcul vietii
M-a trezit,iubirea doare.

Si haotic se roteste
Dorul pe langa-al meu suflet
Il saruta,ilo doreste
Si se pierde intr-un vuiet.

Iar imi sterg sudoarea fruntii
Cu o mana rece,moarta
Si un gand strabate muntii
Iarasi fug,m-ascund de soarta.

Caci viata-mi e datoare
C-o iubire de poveste
Un de dragostea nu doare
Si pacatul nu mai este.

Dar de-aceasta datorie
Uit mereui si dimineata,
In sarutul de iubire
Imi atarna toata viata.

Trecem, precum toate lucrurile tãcute trec si nu se întreabã si nici pe altcineva nu întreabã de ce. Ne mai mirãm uneori când soarele îsi frânge razele de coltul casei si frunzele cum se leagãnã în aer ca niste crâmpeie de caiet cu poezii trimise de naturã pãmântului. E încã viatã...

Provizii :-D

:)

Roua diminetii

Iubire la mare 8->

Pasii tai pe nisip – abisuri în care dorinta se scurge la orice pas. Merg în urma ta si îi culeg fãrã sã bagi de seamã. Am sânul plin de fire de nisip rãcoros si nu e deloc rãu. Mã iei de mânã si mergem plutind pe plajã; îti spun sã mã iei în spate si tu mã iei; alergi cu mine ca un cãlut alb. Te tin pe dupã gât si te sãrut pe obraz; te opresti si mã prinzi în brate… soarele îmi lumineazã fata si tu râzi si mã sãruti:" –Stii cã esti frumoasã? "..."– Stiu, si ce dacã? "Mã lasi pe nisip si eu alerg si tu alergi si eu te prind si te sãrut si tu nu mã mai prinzi, dar mã sãruti si… "– Cât de înalt e cerul! si cât de adânci sunt ochii tãi…".."– De unde vii?".."– Din tine…".."– Cum din mine?".."– Asa!…" si iar alerg si mã arunc în mare si nu stiu sã înot, dar ce mai conteazã… Mã privesti si mã sãruti, si eu te privesc si te sãrut, si pasii tãi pe nisip sunt genuni în care iubirea se scurge la orice pas.

Pasii tai pe nisip – abisuri în care dorinta se scurge la orice pas. Merg în urma ta si îi culeg fãrã sã bagi de seamã. Am sânul plin de fire de nisip rãcoros si nu e deloc rãu. Mã iei de mânã si mergem plutind pe plajã; îti spun sã mã iei în spate si tu mã iei; alergi cu mine ca un cãlut alb. Te tin pe dupã gât si te sãrut pe obraz; te opresti si mã prinzi în brate… soarele îmi lumineazã fata si tu râzi si mã sãruti:" –Stii cã esti frumoasã? "..."– Stiu, si ce dacã? "Mã lasi pe nisip si eu alerg si tu alergi si eu te prind si te sãrut si tu nu mã mai prinzi, dar mã sãruti si… "– Cât de înalt e cerul! si cât de adânci sunt ochii tãi…".."– De unde vii?".."– Din tine…".."– Cum din mine?".."– Asa!…" si iar alerg si mã arunc în mare si nu stiu sã înot, dar ce mai conteazã… Mã privesti ºi mã sãruti, si eu te privesc si te sãrut, si pasii tãi pe nisip sunt genuni în care iubirea se scurge la orice pas.