Pasii tai pe nisip – abisuri în care dorinta se scurge la orice pas. Merg în urma ta si îi culeg fãrã sã bagi de seamã. Am sânul plin de fire de nisip rãcoros si nu e deloc rãu. Mã iei de mânã si mergem plutind pe plajã; îti spun sã mã iei în spate si tu mã iei; alergi cu mine ca un cãlut alb. Te tin pe dupã gât si te sãrut pe obraz; te opresti si mã prinzi în brate… soarele îmi lumineazã fata si tu râzi si mã sãruti:" –Stii cã esti frumoasã? "..."– Stiu, si ce dacã? "Mã lasi pe nisip si eu alerg si tu alergi si eu te prind si te sãrut si tu nu mã mai prinzi, dar mã sãruti si… "– Cât de înalt e cerul! si cât de adânci sunt ochii tãi…".."– De unde vii?".."– Din tine…".."– Cum din mine?".."– Asa!…" si iar alerg si mã arunc în mare si nu stiu sã înot, dar ce mai conteazã… Mã privesti ºi mã sãruti, si eu te privesc si te sãrut, si pasii tãi pe nisip sunt genuni în care iubirea se scurge la orice pas.